FEDERAŢIA INDUSTRIEI HOTELIERE DIN ROMÂNIA

30 ANI DE ACTIVITATE ÎN INDUSTRIA OSPITALITĂŢII DIN ROMÂNIA

Organizaţie patronală membră a IHRA/ International Hotel & Restaurant Association / Cod CAEN 9411 Membru observator HOTREC (Confederația Asociațiilor Naționale de Hoteluri, Restaurante, Café şi asimilate din Uniunea Europeană) Calea Grivitei nr. 143, Continental Hotels Building etaj 1, cam. # 37, RO-010708 București Tel: 021 – 312 05 70 ; Fax: 0372- 12 17 97 ; E-mail: [email protected] Cod fiscal: 8286669 Cont: UniCredit Bank – sucursala Rosetti RO73 BACX 0000 0030 0148 3001

București, 21.03.2020

Către : Grupul de lucru economic

Subiect: Impact coronavirus asupra industriei ospitalității din Romania

Stimate Domnule Prim Ministru, Ludovic Orban, 

Stimate Domnule Ministru de Finanțe Florin Cîțu,

Stimate Domnule Ministru al Economiei, Virgil Popescu,

Stimata Doamnă Ministru al Muncii, Violeta Alexandru,

Stimate Domnul Secretar de Stat Turism, Răzvan Pîrjol,

Vă adresăm scrisoarea de față în numele industriei hoteliere din România. Momentul actual este unul dintre cele mai dificile pe care le traversează industria noastră, impactul negativ generat de epidemia de coronavirus afectând mai serios și mult mai rapid industria noastră decât au făcut-o alte evenimente perturbatorii în ultimii 30 de ani.

Din capul locului menționăm că, cel mai important aspect este reprezentat și în viziunea noastră de necesitatea rezolvării cu prioritate a crizei medicale, și de aceea susținem măsurile luate de autorități. Trebuie să fim responsabili, și de aceea încercăm să facem tot ce depinde de noi în acest sens. Unii dintre noi au alocat unități ca spații de carantină, alții au închis porțile că să permită angajaților să stea acasă, iar alții continuă să livreze servicii pentru puținii clienți care însă au nevoie de hoteluri pentru sectoarele care încă funcționează, cum ar fi cel medical, sau transport de marfă, livrare de energie, de alimente, etc.

Efectele aduse de criza coronavirus în turism sunt prezente serios și în România, și conform celor menționate deja de către noi prin mai multe poziții înaintate către dvs., dar și prin intermediul tele-conferințelor la care ne-ați invitat, 62.5% din hotelurile din țară intenționează să-și închidă porțile pe termen nedeterminat (mulți dintre ei au făcut-o deja, alții urmează în zilele următoare). Notă: Datele provin dintr-un studiu intern efectuat de FIHR.

Am apreciat deschiderea dvs de a dialoga cu FIHR, sectorul nostru fiind întotdeauna menționat de dvs în capul listei domeniilor afectate de pandemia de COVID 19. Din păcate așa este, suntem unul din sectoarele puternic atinse atât în țară cât și în Europa sau în lume. De aceea autoritățile tuturor țărilor afectate de acest virus au luat măsuri imediate de protejare a sectorului, lucru pe care am încercat și noi să-l facem prin acest dialog pe care cu responsabilitate l-am purtat cu dvs. de mai multe zile încoace.

Am așteptat cu nerăbdare concretizarea acestor runde de discuții în documente oficiale, care să ateste că am înțeles de ambele părți care sunt nevoile, așteptările noastre, dar și posibilitățile, asumările dvs., astfel încât într-o abordare realistă și pragmatică să găsim cele mai bune variante de a merge mai departe.

Am văzut ieri documentele oficiale și, ca un partener constructiv de dialog, vă prezentăm în cele ce urmează feed-back-ul FIHR, în calitate de reprezentant al industriei hoteliere, dar și de membru al Confederației Patronale Concordia.

Din păcate, ca părere generală planul de măsuri propus să sprijine economia este departe de așteptările industriei deoarece

– Nu aduce PREDICTIBILITATE. Toți agenți economici au nevoie să știe ce se întâmplă pe perioada de stare de urgență dar mai ales ce se întâmplă pe urmă. Un plan de măsuri valabil pentru o luna de zile nu ajută industria decât temporar și nu va evita intrarea sectorului nostru în colaps cu unități închise și sute de mii de angajați disponibilizați și trimiși în grijă statului că șomeri

– Nu aduce CLARITATE – sunt multe măsuri care nu sunt lămurite îndeajuns cum ar fi spre exemplu interpretarea subiectivă privind „capacitatea financiară”

– Aduce BIROCRAȚIE suplimentară . Atât la șomajul tehnic unde inițial plătesc operatorii ca ulterior să recupereze banii de la stat, cât și la introducerea certificatelor de urgență eliberate de Ministerul Economiei,

– Aduce DISCRIMINARE – între IMM și firmele mari, între operatorii sezonieri ( care nu beneficiază de aceleași măsuri) și între cei activi tot anul

– Nu aduce SIMPLITATE – cele mai bune măsuri acum erau cele simple și ușor de aplicat și de înțeles.

Ca analiză în detaliu a măsurilor luate în sprijinul industriei noastre venim cu următoarele precizări

A . Infuzia de lichiditate în piață prin:

1. Măsurile de creditare pentru IMM sunt binevenite și dacă vor fi urmate repede de niște norme simple și clare de aplicabilitate, vor însemna un plus pentru cei mai curajoși și asumați dintre noi. Totuși ne permitem să ridicăm trei întrebări la acest capitol:

a. De ce nu există (până în acest moment) linii similare de finanțare și pentru companii mari, care trec prin exact aceleași probleme că și IMM, doar că la o scară mai mare (număr de unități hoteliere, număr de angajați)

b. Sumele alocate sunt insuficiente față de necesarul operatorilor din piață și mai ales comparativ cu afluxul de resurse financiare alocat în țările vecine cu care de altfel noi vom ajunge să concurăm la ieșirea (sperăm noi cât mai timpurie ) din această criză

c. De ce nu se alege că garantarea creditelor de către stat să se refere la creditele existente în acest moment, ar fi mai simplu și mai rapid atât pentru bănci cât și pentru operatori și implicit pentru stat? Spre exemplu industria hotelieră și sectorul bancar (ambele parte din Confederația Concordia) sunt pregătite să semneze un moratoriu în acest sens pe care îl vom înainta imediat autorităților.

2. Prorogarea termenelor de plată a unor obligații fiscale reprezintă o solicitare unanimă din partea mediului de afaceri dar pentru sectorul nostru efectele sunt limitate dacă nu vor fi urmate și de alte măsuri cum ar fi:

a. Aferent perioadelor în care noi nu activăm în piață, anumite obligații fiscale ar trebui anulate și nu prorogate pe principiul pro-rata cel puțin. Ne referim la impozitul specific sau la impozitele pe clădire – pe care e greu de crezut că vom fi în măsură să le achităm în lipsa de activitate aferentă acestor luni. b. Un alt semn de întrebare pe care îl avem aici vine de la obligativitatea depunerii declarațiilor fiscale pe 25 martie/31 martie, deși in spațiul public s-a vehiculat amânarea lor pentru 25 aprilie

3. Susținerea IMM în relația cu furnizorii de utilității și chirii – ar putea fi una din masurile necesare dar riscurile trebuie preluate de către stat și nu rostogolite către furnizorii acestor servicii. Statul poate credita aceste servicii, deoarece nu ar fi onest ca această presiune să fie pusă numai pe furnizorii de utilități și care ulterior fie să intre în dificultate fie să preseze la rândul lor restul actorilor care activează în economie.

4. Plata arieratelor statului. O măsură menționată în planul de măsuri și cerută de toate structurile patronale este plata cu celeritate a tuturor datoriilor statului către operatorii economici, fie că vorbim de concedii medicale, facturi neachitate sau TVA de rambursat.

B. Măsuri venite să ajute angajatorii din turism în relația lor cu angajații

1. Reglementările privind șomajul tehnic – este cel mai așteptat punct din lista de măsuri cu care statul vine în sprijinul economiei afectate de pandemia COVID 19. De aceea, lucrurile aici ar trebui sa fie cât mai clare și cât mai simple, astfel încât să nu fie loc de interpretări. În acest moment operatorii hotelieri (care potrivit reglementarilor consideră că fac parte din categoria celor a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial de către starea de urgență – sperăm să nu ne înșelam) își pun întrebări legate de perioada în care acest sprijin va fi acordat, și își pun întrebări dacă și cum poate fi făcută evaluarea capacitații financiare. Apreciem eliminarea reglementării privind obligativitatea de a ne asuma menținerea ulterioară a angajaților timp de 6 luni, era și este încă la mana destinului ceea ce se va întâmpla în următoarele 6 luni. Credem că aici, una din soluțiile care putea fi folosita era acea metodă de muncă parțială după modelul german (kurzarbeit) prin care se împărțea timpul și plata salariatului între stat și angajator și am înțeles că în actualele condiții a fost evitată pentru a convinge lumea să stea acasă. Propunem sa reanalizăm ca soluție aplicabilă imediat după terminarea stării de urgență, deoarece riscurile unui număr mare de șomeri va persista o bună perioadă de timp.

2. Plata zilelor libere pentru părinții care stau cu copiii – este o măsură destinată acelora care au nevoie să-și supravegheze copiii. Această măsură probabil însă va fi puțin uzitată din 2 motive: a) taxele aferente sunt suportate tot de către angajator (comparativ cu măsură precedentă), deci este mai puțin favorabila decât șomajul tehnic și b) condiționările prevăzute în actul normativ forțează părintele care alege această opțiune să renunțe pe parcurs, dacă celălalt părinte intră la rândul lui în șomaj (de exemplu) și nu în ultimul rând aduce multă birocrație.

În toate măsurile propuse este necesar ca normele și procedurile de aplicare să fie cât mai clare și, pe cât posibil, să faciliteze eliberarea fondurilor cu celeritate, pentru a reduce presiunea pe lichiditățile operatorilor economici, aceștia ne-înregistrând venituri în această perioadă.

Așteptăm de asemenea să se comunice rapid care sunt demersurile necesare, prevăzute de metodologia pentru obținerea Certificatului de Urgență pentru toți operatorii economici (IMM și companii mari).

De asemenea , atragem atenția că operatorii sezonieri nu intră în niciuna din formele de susținere deoarece ei nu se pot raporta nici la veniturile lunii martie 2019 dar nici la lunile ianuarie-februarie 2020. Deși au angajați menținuți tot anul, pentru a fi pregătiți să deschidă odată cu începerea sezonului turistic.

Suntem conștienți că această criză este doar la început, dinamica ei necesitând cu siguranță și alte runde de discuții, ca de altfel și alte forme de intervenție pentru a găsi cele mai bune răspunsuri la ceea ce ne va oferi viitorul apropiat sau pe termen mediu. Cu siguranță pentru sectorul nostru trebuie gândite măsuri de susținere și pentru perioada care urmează stării de urgență. Știm că trebuie să facem sacrificii cu toții acum (stat, angajați și angajatori) pentru a reuși să ieșim din această criză.

În speranța că veți ține cont de poziția menționată de organizația patronală a hotelierilor din România FIHR, vă asigurăm de toată disponibilitatea noastră.

Călin ILE – Președinte FIHR (Federația Industriei Hoteliere din Romania)